Am efectuat o interviu cu fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, în legătură cu descoperirea bucăților de dronă pe teritoriul României, în urma atacurilor asupra porturilor ucrainene de către Rusia lui Putin – atacuri care au vizat obiective civile situate la Dunăre.
Reporterul a dorit să afle opinia lui Vasile Dîncu cu privire la posibilitatea ca acest incident să ducă la implicarea NATO într-un conflict militar și dacă ar trebui sau nu să fie expulzat ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin, ca semn de protest.
De asemenea, s-a dorit clarificarea punctelor de vedere ale lui Vasile Dîncu referitoare la comunicarea între președintele Klaus Iohannis și ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, și dacă greșelile în comunicare cu privire la prezența bucăților de dronă pe teritoriul României ar putea duce la demiterea șefului MApN.
Vasile Dîncu a subliniat că este crucial să existe o strategie puternică în ceea ce privește reacția față de Moscova, dat fiind că România este afectată de un război hibrid care are loc și pe teritoriul său. Referitor la expulzarea lui Valery Kuzmin, Dîncu consideră că, în cazul în care se dovedește că bucățile provin de la o dronă rusă, este necesară convocarea ambasadorului Rusiei în România la Ministerul de Externe.
Fostul ministru al Apărării a subliniat, de asemenea, că prezența fragmentelor de dronă reprezintă un incident serios, dar intrarea NATO într-un război ar putea declanșa un conflict mondial, cu consecințe catastrofale pentru omenire.
În timpul interviului, Vasile Dîncu a criticat abordarea președintelui Klaus Iohannis, sugerând că, în loc să caute explicații complicate, ar fi trebuit să acționeze mai prompt. Cu toate acestea, senatorul PSD nu consideră că ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, ar trebui demis din cauza dificultăților în comunicare privind fragmentele de dronă de pe teritoriul României. El consideră că președintele Klaus Iohannis ar trebui să se informeze mai bine din mai multe surse înainte de a face declarații publice.
Mai mult, Vasile Dîncu a subliniat importanța investițiilor în echipamentul forțelor de frontieră, fie că este vorba despre forțele subordonate Ministerului Apărării, fie despre cele subordonate Ministerului Afacerilor Interne, deoarece nu este posibil să se apere frontiera cu resurse insuficiente.
Eugen Dinu: Domnule Dîncu, în calitate de fost ministru al Apărării, considerați că bucățile de dronă rusească descoperite în România pot reprezenta un motiv pentru intrarea NATO în război?
Vasile Dîncu: Războiul este un lucru mult prea serios și se poate vorbi despre el doar când se epuizează toate mijloacele diplomatice si de orice altă natură. Intrarea NATO în război are un potențial de a declanșa o nouă conflagrație mondială, ceea ce ar putea însemna un dezastru pentru omenire. Nu e un joc video, ar putea însemna sfârșitul civilizației noastre.
Așa cum a spus secretarul general NATO, trebuie să căutăm elementul de intenționalitate și deocamdată acesta nu este evident. Este un incident prezența acestei drone la frontiera noastră, dar să fim serioși, nu cred că cineva este atât de nebun încât să caute pretexte pentru a se declanșa un război mondial. Trebuie să gândim la rece, să ne păstrăm luciditatea și să învățăm din fiecare incident. Să nu uităm un lucru: NATO este o alianță defensivă și are și un mecanism de decizie bine pus la punct, nu este impresionabil prin drone ratăcite in păpurișul de pe malul Dunării.
„Cred că s-au facut presiuni asupra MApN să de-a un răspuns imediat, fără să poată spune că suntem în analiză, încă mai scotocim”
R: Unde credeți că s-a greșit în comunicarea dintre actualul ministru al Apărării, Angel Tîlvăr, și președintele Klaus Iohannis?
V.D.: Nu cred că trebuie să interpretăm în cheia comunicării acest eveniment. Evident, este și o chestiune de comunicare publică, dar în primul rând este o chestiune de proceduri. Mai multe aspecte sunt importante aici și pot fi comentate.
În primul rând, o chestiune de inerție, știrea și insistența ucrainenilor despre atingerea teritoriului României a fost interpretată inerțial, după modelul incidentului din Polonia, adică fără un tratament atent, s-a mers pe ideea: știm noi, ucrainenii exagerează și vor să implice NATO!
Înainte de a căuta atent, probabil s-a acceptat un răspuns reflex. Tot în zona automatismelor cred că a apărut și dorința subconștientă ca acest lucru să nu ni se întâmple. De fapt, nu vrem să concepem că ar putea ajunge o dronă pe teritoriul nostru.
Apoi, cred că s-au facut presiuni asupra MApN să de-a un răspuns imediat, fără să poată spune că suntem în analiză, încă mai „scotocim”.
Vasile Dîncu, pentru Bugetul.ro: „Dacă aș fi fost eu ministru, eram plecat de mult, nu mai trebuiau căutate noduri in papură, pardon, drone prin păpuriș!”
Cred că puteam să ne folosim de zicala populară: când doi spun că eșți beat, te du și te culcă. În comunicare, președintele a răspuns însă prea ferm, cu o oarecare aroganță, fără a lăsa loc de dubii și o asemenea fermitate, contrazisă apoi de „fluiditatea” situației, duce la neîncredere și nesiguranță în statul român și mecanismele implicate în structura de securitate și apărare.
Președintele comunică doar în ultimă instanță și atunci când este totul foarte clar. Se așteaptă din partea președinților mai multă luciditate și inteligență: când există cel mai mic dubiu, președintele nu trage concluzii ferme.
R: Aceste bâlbe pot duce la demiterea șefului MApN?
V.D.: Nu cred că este cazul și nu se va întâmpla. Ministrul a răspuns la nivelul informațiilor existente in acel moment. Președintele se poate informa din mai multe surse. Dacă aș fi fost eu ministru, eram plecat de mult, nu mai trebuiau căutate noduri in papură, pardon, drone prin păpuriș!
„Dotarea este foarte importantă, avem nevoie de forțe sporite”
R: Ce ar face Vasile Dîncu astăzi, dacă ar fi ministru al Apărării? Ce măsuri ați lua pentru ca oamenii din localitățile aflate la granița cu Ucraina să nu fie puși în pericol de posibile noi prăbușiri ale dronelor rusești în România?
V.D.: Cred că, după această pățanie, se iau măsurile care trebuie. Dar aici chestiunea nu este una doar în resortul ministrului Apărării. Este clar că trebuie să întărim supravegherea zonei de frontieră și asta se face împreună cu ministrul de Interne, prin Poliția de Frontieră.
Acum că știm că se poate intampla, trebuie regândit sistemul de supraveghere a frontierei cu Ucraina, chit că avem 649 de kilometri.
Avem însă 343 de kilometri de frontieră fluvială și aici pot apărea astăzi cele mai importante probleme. Am achiziționat parcă anul acesta două nave de patrulare facute de Damen, la Mangalia, dacă nu mă înșel, dar stăm prost la flota de patrulare fluvială.
Dotarea este foarte importantă, avem nevoie de forțe sporite, putem construi nave de patrulare fluvială la noi în țară, sunt mai multe șantiere navale capabile sa facă, deoarece fac pentru străini, chiar și fregate. Doar că noi ne împiedicăm în propriile șireturi când este vorba de frontiera de est, inclusiv cea maritimă.
„Nu cred că există un pericol major pentru localnici”
Apoi construirea de dispozitive mixte de supraveghere cu Ministerul de Interne, cred că există planuri de avertizare și de evacuare în caz de pericol, dar nu cred că există un pericol major pentru localnici.
Cred că această dronă a ajuns incidental, nu cred că aceste localități sunt o țintă. Glumind, aș spune că în pericol sunt contrabandiștii care probabil mai trec noaptea, când rușii atacă cu drone!
Cred că este făcut deja un plan de gestionare a posibilelor situații de criză pentru zona frontierei fluviale cu Ucraina. Am încredere in militarii români, dar nu pot face nimic dacă vrem să apere frontiera cu mâinile goale.
„O convocare a ambasadorului la Ministerul de Externe este necesară, dar și aici, dacă suntem siguri că este o dronă rusească”
R: În contextul actual, ar trebui expulzat ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin, în semn de avertisment pentru puterea de la Kremlin?
V.D.: Diplomații cunosc mai bine gramatica relațiilor dintre state. Nu mă pricep și nu prea îmi place să-mi dau cu părerea în aceste situații. Cred că expulzarea ambasadorului este un gest care are aproape semnificația ruperii relațiilor diplomatice.
Cred că o convocare a ambasadorului la Ministerul de Externe este necesară, dar și aici, dacă suntem siguri că este o dronă rusească. Să nu ne facem de râs. Cred că trebuie mai întâi să avem un raport clar, cu dovezi indubitabile.
Ca avertisment, am mai expulzat personal diplomatic la Moscova, dar nu știu dacă a fost vreun rezultat. Domnul Klaus Iohannis are consilieri care, dacă sunt ascultați, pot să-i dea sfaturi mai bune și mult mai bazate pe informații în această direcție.
Sper că există o strategie fermă față de Moscova, de reacție și răspuns, deoarece suntem victime ale unui război hibrid dus și pe teritoriul nostru. Sper că există la nivelul cel mai înalt al securității statului o strategie de răspuns și supraveghere a atacurilor din Est, măcar cum era cea din ultimele decenii ale perioadei comuniste. Mi-e frică doar de diplomația de ecou!
