Senatorul AUR Sorin Lavric atrage atenția asupra efectelor negative ale telefonului mobil asupra adolescenților.
„Că telefonul mobil este o plagă având drastice consecințe asupra psihicului copiilor se știe de mult. Telefonul nu doar că provoacă adicție, dar pe deasupra, micșorând atenția, îl împiedică pe adolescent să se concentreze un timp îndelungat asupra unei teme. Cu alte cuvinte, cine stă cu ochii în telefon nu poate fi om lăuntric. El devine un extrovertit cronic a cărui minte, fiind împrăștiată în ecran, nu mai are putința de a se întoarce în ființa tânărului. Cu timpul, prin uzul telefonului, tânărul devine un soi de autist inapt de a mai comunica sufletește cu semenii.
Tocmai de aceea măsura de le a interzice elevilor să folosească telefoanele în timpul orelor e pe de-a-ntregul binevenită. Cum interdicția ține exclusiv de conducerea școlii, mi-aș dori ca toți directorii să recurgă la această măsură binefăcătoare. Chiar dacă vor întâmpina rezistență din partea elevilor și părinților, decizia se va dovedi benefică pe termen lung. În felul acesta, elevii vor ieși din cercul închis al singurătății pe care le-o dă telefonul, spre a începe să comunice autentic cu colegii lor.
În plus, pofta de a citi cărți, însoțită de meditația pe marginea lor, care este una din trăsăturile definitorii ale vieții lăuntrice, le va crește. Numai așa vor căpăta o doză temeinică de cultură generală, scăpând de primejdia de a îngroșa rândul analfabeților funcționali. Instrucția se face prin osteneală cu cartea în mână, și nu prin distracție cu ochii în telefon. De lucrul acesta trebuie să fim convinși cu toții, începând cu cele două autorități care veghează la formarea unui tânăr: părinții și profesorii.
Închei cu un dicton latin: Otium sine litteris mors est. (Timpul liber fără cultivarea limbii înseamnă moarte.)”