Premierul Marcel Ciolacu afirmă că România nu a scăpat de impactul tragic al conexiunilor dintre nazism și fascismul românesc. El subliniază că arhivele referitoare la Holocaustul din România se deschid treptat în scopul cercetării. Premierul adaugă că statul nu ar trebui să permită propagarea discursului urii și a teoriilor conspiraționiste, care devin tot mai prevalente în mediul online.
„Am plăcerea de a mă adresa dumneavoastră într-un moment cu o semnificație aparte pentru societatea românească de azi și de mâine, respectiv introducerea, la nivel național, a predării disciplinei Istoria Evreilor. Holocaustul. Holocaustul, această tentativă fără precedent de exterminare a populației evreiești din Europa, a trecut dincolo de granițele geografice și a afectat toate segmentele societății. România nu a fost ferită de efectele tragice ale legăturilor dintre nazism și fascismul românesc, fiind deopotrivă martora prăbușirii valorilor și a dezintegrării instituțiilor. Tocmai de aceea, avem datoria morală de a susține și de a promova educația privind istoria evreilor și a Holocaustului. După cum este cunoscut, la finele anului 2021, prin Legea nr. 276, disciplina Istoria Evreilor. Holocaustul a fost inclusă în planurile-cadru ale învățământului liceal și profesional ca parte a trunchiului comun, începând cu anul școlar 2023-2024. Această măsură reflectă, fără echivoc, voința politică transpartinică și civică de promovare a educației despre Holocaust, dar și de consolidare a rezilienței tinerilor și a societății în ansamblu, față de pericolele reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare și discurs instigator la ură”, spune Marcel Ciolacu.
El afirmă că studierea acestei discipline răspunde și uneia dintre provocările majore ale eforturilor actuale de păstrare a memoriei Holocaustului, respectiv „dispariția treptată a generației celor care au fost victimele Holocaustului, a celor care au fost martorii acestui eveniment tragic”.
„La fel ca acum doi ani, când am susținut introducerea acestei propuneri legislative alături de colegii mei senatori și deputați prezenți aici în sală, am convingerea că predarea acestei discipline va contribui la o mai bună cunoaștere și înțelegere a istoriei, culturii și tradițiilor evreilor din România și a memoriei Holocaustului și, prin acestea, la consolidarea unei democrații reziliente, în deplină concordanță cu drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
Cunoașterea și asumarea trecutului ne dau măsura acțiunilor viitoare. Mă număr printre acele persoane care nu ezită să vorbească astăzi despre patriotism și despre semnificația acestuia. Trebuie să ne educăm tinerii în spiritul patriotismului, să le vorbim despre momentele care au clădit națiunea și statul român, despre marile figuri ale istoriei României. Patriotism înseamnă să marcăm aceste momente și să cinstim corespunzător personalitățile istoriei noastre. Cred însă că – pentru o națiune puternică, democratică – patriotism înseamnă, în egală măsură, a nu ascunde părțile întunecate ale istoriei sau pe aceia care le-au generat. Greșelile istoriei trebuie cunoscute pentru a nu fi repetate, iar predarea cursului va face cunoscute aceste lucruri tinerilor de azi”, adaugă Ciolacu.
Potrivit premierului, „relevant pentru cunoașterea istoriei este și accesul la documentele vremurilor de atunci”.
„Treptat, arhivele României pentru cercetarea Holocaustului se deschid. Următorii pași pe care trebuie să îi facem includ și accelerarea demersurilor de digitalizare a arhivelor, drept pentru care vom încerca să identificăm cele mai potrivite soluții în acest sens la nivelul viitoarei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, coordonate la nivelul Cancelariei. De asemenea, ne dorim ca inaugurarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România să se producă cât mai curând. Un stat democratic este caracterizat prin echilibru, responsabilitate, dialog, solidaritate, respect față de demnitatea umană și față de valori esențiale, precum libertatea de exprimare. Iar soliditatea unui stat se poate măsura inclusiv prin nivelul de antisemitism, xenofobie, discriminare și rasism din respectiva societate. Tocmai de aceea, statul nu trebuie să tolereze acest gen de manifestări, la fel cum nu trebuie să tolereze nici discursul urii și teoriile conspiraționiste, din ce în ce mai răspândite în mediul online”, încheie Ciolacu.
