Favorizarea clientelei de partid pare să aibă întâietate în fața reformei companiilor de stat, în viziunea politicienilor. Cu câțiva ani în urmă, PNL și PSD au depus în Parlament proiecte legislative menite să reducă numărul membrilor din consiliile de administrație ale firmelor de stat și să plafoneze indemnizațiile acestora. Paradoxal, chiar aceleași două partide au ajuns ulterior să blocheze adoptarea acestor inițiative, abandonându-le în comisii. Astfel, mențin cu bună știință privilegiile pentru apropiații lor politici. Deși legislația în vigoare prevede maximum 7 membri într-un consiliu de administrație, există companii de stat care funcționează cu 11 membri. Urmează un nou episod din seria Statul la Stat, cu un caz ilustrativ: Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții are nu mai puțin de 11 membri. Legea guvernanței corporative stabilește un plafon de 7 membri pentru aceste consilii, însă CNI pare să funcționeze după propriile reguli.
În luna martie, ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a fost întrebat de ce este necesar un număr atât de mare de membri pentru a lua decizii ce ar putea fi asumate de 5 persoane. Răspunsul oferit a fost unul cu tentă filosofică.
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării: Cel mai important este ca deciziile să fie bune. Și mai mulți oameni pot să ia decizii bune și mai puțin bune, și probabil și mai puțini oameni pot să ia decizii bune sau mai puțin bune.
Răspunsul real poate fi dedus analizând componența consiliului de administrație. Nouă dintre membrii acestuia sunt fie politicieni, fie rude ale unor politicieni, foști sau actuali demnitari, consilieri personali ai unor miniștri sau funcționari din Ministerul Dezvoltării. Aproape toți au legături directe sau indirecte cu scena politică.
De ani întregi, politicienii promit că vor rezolva această problemă, dar în final aleg să o ascundă sub preș. Dacă multiplicăm acest exemplu cu sutele de consilii de administrație existente la nivel național și local, se conturează o imagine clară a rețelei de sinecuri întreținute și perpetuate de partide. În campanii electorale, aceiași politicieni promit reforme, dar după alegeri, totul se uită. Sub presiunea deficitului bugetar, liderii politici readuc în discuție, zilele acestea, ideea reducerii numărului de membri din consiliile de administrație și a limitării indemnizațiilor.
Ilie Bolojan, președinte PNL, premierul României: Am condiționat aprobarea acestor bugete de stabilirea unor indicatori de performanță fără echivoc, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, consiliile de supraveghere, plafonarea indemnizațiilor.
Sorin Grindeanu, președinte PSD: Sigur, este inadmisibil ca indemnizația la un Consiliu de Administrație… indemnizația să fie mai mare, mergând o dată, poate de două ori pe lună, să fie mai mare decât salariul președintelui.
Ceea ce nu menționează cei doi lideri este faptul că partidele pe care le conduc, PNL și PSD, sunt cele care au împiedicat adoptarea propriilor inițiative legislative pe această temă, păstrând astfel avantajele pentru clientela de partid.
În 2019, liberalul Florin Roman a propus o lege, susținută de întregul partid, prin care numărul maxim de membri într-un consiliu de administrație era redus la 5. După ce a trecut de Senat, proiectul a fost blocat chiar de inițiatori, rămânând abandonat în comisiile Camerei Deputaților. De atunci au trecut șase ani.
Proiectul de lege „e îngropat”
Florin Roman, deputat PNL: E îngropat.
Reporter: Cine l-a îngropat?
Florin Roman: Pe fișă sunt comisiile raportoare… era o inițiativă foarte bună.
Reporter: Unde s-au blocat lucrurile?
Florin Roman: În comisiile raportoare.
Reporter: Care au majoritate PSD-PNL…
Florin Roman: Asta trebuie să îi întrebați pe președinții de acolo. Rolul meu de parlamentar e să depun proiectul de lege.
Costel Dunavă este deputat PSD și președintele comisiei economice unde legea zace de aproape șase ani. Nici măcar nu are habar de existența ei.
Costel Dunavă, deputat PSD, președinte comisia economică a Camerei Deputaților: Nu știu ce număr are proiectul… dar când îi vine rândul să îl discutăm, ne uităm la expunerea de motive și așa mai departe.
Reporter: Vi-l arat eu, ca să vedeți despre ce este vorba.
Costel Dunavă: Mda… nu am studiat proiectul. Vă rog să îmi permiteți să îl studiez, să mă uit la expunerea de motive. Vă dați seama că avem sute de proiecte, nu pot cunoaște toate proiectele
Reporter: Dar aveți așa o idee…
Costel Dunavă: Mi-am format așa o idee din ce mi-ați spus dumneavoastră.
Nici măcar inițiatorii nu par să își mai amintească de ea. Ba chiar devin nervoși când li se aduce aminte
Nici social-democrații nu au stat deoparte când a venit vorba de imagine publică și au dorit, la rândul lor, să puncteze la capitolul reforme. În 2021, au anunțat cu mare fast depunerea unui proiect de lege prin care indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație urmau să fie plafonate. Pentru a arăta că inițiativa este una serioasă, primii care și-au pus semnătura pe proiect au fost chiar liderii de vârf ai PSD: Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Paul Stănescu.
Cu toate acestea, legea zace de patru ani în sertarele comisiei economice a Camerei Deputaților, fără niciun progres. Chiar și inițiatorii par să fi uitat de existența ei. Mai mult, devin vizibil iritați atunci când li se reamintește de promisiunile făcute.
Paul Stănescu, vicepreședinte PSD: Păi… dar nu știu unde e proiectul. La ora asta nu știu.
Reporter: Sunteți inițiator…
Paul Stănescu: Oi fi… dar nu l-am mai urmărit.
Reporter: Vă spun eu, este in comisii la camera deputatilor
Paul Stănescu: Nu, te rog frumos. O să mă uit atent, să văd despre ce e vorba.
Reporter: E un proiect din 2021… de ce credeți că nu s-a modifcat nimic?
Paul Stănescu: O să modificăm.
Reporter: Când?
Paul Stănescu: În următoarea perioadă de timp.
Reporter: Nu a fost o urgență până acum?
Paul Stănescu: Probabil că a fost o urgență… dar probabil că au fost alte urgențe… Deci repet, sintetizăm, tragem concluzii, o să fiu foarte atent la ce mi-ați spus dumneavoastră, o să mă interesez unde este proiectul, în ce stadiu e.
După inițiere, interesul a dispărut: reformele au fost doar exerciții de imagine
Trăgând linie, concluzia este clară: politicienii au tratat subiectul reformei în consiliile de administrație drept un simplu exercițiu de imagine. După ce au inițiat proiectele legislative, entuziasmul s-a evaporat rapid, iar inițiativele au fost abandonate, lăsând în continuare deschis drumul pentru menținerea sinecurilor de partid.
În actualul context al presiunilor pentru reducerea cheltuielilor bugetare, există premise ca lucrurile să fie repuse în mișcare. Totul depinde însă de existența unei voințe politice autentice. Fără această voință, companiile de stat, regiile autonome și instituțiile publice vor continua să fie sufocate de sistemul bazat pe pile, relații și cunoștințe.
