„Am propus colegilor să aprobe participarea în guvernare fără niciun fel de condiţii legate de o persoană sau de alta. Votul, cu o majoritate foarte mare, a fost să ne asumăm această responsabilitate de a intra la guvernare, fără a condiţiona sub nicio formă de funcţii sau de persoane, dar trebuie să punem greutate în primul rând pe partea de reducere de cheltuieli şi apoi pe aspectele care ţin de eventualele creşteri de taxe şi de impozite. Vom susţine reducerea cheltuielilor statului, reduceri de personal acolo unde nu se justifică numărul posturilor, eliminarea structurilor umflate, în consilii de administraţii sau alte structuri din companiile statului, decentralizarea, fuziuni şi comasări între agenţii”, a spus Ilie Bolojan.
Acesta a adăugat că una dintre problemele pe care trebuie să o rezolve este subfinanțarea Casei Naţionale de Sănătate.
„Subfinanțarea bugetului Casei Nationale de Sănătate este o problemă pe care trebuie să o rezolvăm. Cei cu pensii foarte mari ar putea plăti contribuţii”, a spus Bolojan.
„Situaţia este complicată. În afara cifrelor care arată că avem un deficit de 9% din PIB, la sfârșitul lui 2024, această cifră nu pare îngrijorătoare, dar dacă o raportăm la modul explicit la diferenţa dintre veniturile statului şi cheltuieli, vedem că avem venituri care sunt la nivelul a 570 de miliarde la finalul anului trecut şi am avut cheltuieli de peste 720 de miliarde. Diferenţa dintre veniturile statului şi cheltuierile statului român într-un an de zile este de nivelul a 150 de miliarde, ceea ce înseamnă aproximativ 30 de miliarde de euro”, a spus Bolojan.
Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunțat la finalul ședinței partidului că s-a decis organizarea unui congres extraordinar în următoarele 45 de zile, pentru ca formațiunea să aibă o conducere legitimă capabilă să susțină politic politicile publice.
În paralel, potrivit informațiilor G4Media, grupul de lucru format din reprezentanții PSD, PNL, USR și UDMR analizează posibile măsuri de reducere a cheltuielilor statului. Printre propunerile discutate se numără eliminarea voucherelor de vacanță, a sporurilor pentru antenă și pentru doctorat, precum și a indemnizației de hrană. În unele variante se propune nu eliminarea completă, ci reducerea la jumătate a acestor beneficii acordate angajaților din sectorul public.
Indemnizația de hrană vizează în prezent salariații de la stat cu venituri nete de până la 8.000 de lei, aceștia primind lunar aproximativ 190 de lei net. Sunt exceptați de la aceste modificări angajații din Ministerul Apărării, Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, SRI, STS și Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, care au reglementări distincte în privința drepturilor de hrană.