Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele CNC AUR, a declarat, joi, că adevărul istoric și idealul de reîntregire a statului sunt nepieritoare și nu pot fi decăzute la condiția de revizionism teritorial.
„Teza „revizionismului românesc extremist”, vânturată de acuzatori publici semianalfabeți în presa de propagandă antinațională, este de fapt o politică oficială asumată de statul român în 1991, prin votul Parlamentului.
În DECLARAŢIA din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, publicată în Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 243 din 29 noiembrie 1991 din 1 decembrie 1991 se arată:
„Avînd în vedere că acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei -, Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul țării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991.
Desigur, este dreptul Ucrainei să organizeze un referendum pentru independența sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privința teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României.
Parlamentul României, declară solemn că referendum organizat de autorităţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forța în cadrul fostei U.R.S.S. – respectiv în Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei – este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia. ”
Dacă evoluțiile geopolitice ulterioare au condus la decizia părții române de a semna un tratat bilateral prin care se dădea o recunoaștere formală a granițelor stabilite odată cu dezmembrarea URSS, adevărul istoric și idealul de reîntregire a statului sunt nepieritoare și nu pot fi decăzute la condiția de revizionism teritorial.
Nu se pune sub nicio formă problema soluționării acestei chestiuni istorice în contextul războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și nu există oameni politici responsabili care să susțină un asemenea demers.
Așa cum generații peste generații de români au așteptat momentul astral de la 1918, și noi avem dreptul să ne gândim la momentul în care istoria va face din nou dreptate românilor, prin aceeași voință comună prin care s-au reunit provinciile țării la Marea Unire.
Să acceptăm o realitate geopolitică este o dovadă de înțelepciune, dar să ștergem din conștiința unei națiuni dreptul la memorie și speranța într-un ideal nepieritor este un act de trădare pe care nimeni nu ni-l poate ierta vreodată”, a transmis, joi, europarlamentarul Claudiu Târziu.
