Nu este bine ca profesorii să nu predea adecvat în clasă și să forțeze elevii să facă meditații din mai multe motive:
1. Egalitatea în educație: Dacă profesorii nu furnizează o învățare adecvată în clasă, atunci doar elevii cu resurse financiare pentru a-și permite meditații vor beneficia de o educație de calitate, creând astfel inegalități în sistemul de învățământ. Aceasta contravine principiului de bază al egalității de șanse în educație.
2. Sarcina suplimentară: Elevii care sunt obligați să facă meditații pe lângă orele școlare normale au o sarcină de muncă mai mare, care poate duce la stres și epuizare. Copiii ar trebui să aibă timp și energie pentru a se dezvolta în mod holistic, în loc să fie copleșiți de sarcini suplimentare.
3. Rolul profesorilor: Profesorii sunt profesioniști specializați în predarea materiilor și în gestionarea procesului de învățare într-un mod eficient. Dacă aceștia nu își îndeplinesc rolul în mod adecvat în clasă, atunci sistemul educațional în sine este deficitar și trebuie îmbunătățit, în loc să se bazeze pe meditații private pentru a corecta deficiențele.
4. Finanțarea învățământului: Dacă meditațiile private devin o cerință pentru a obține o educație de calitate, atunci sistemul de învățământ public ar putea fi subfinanțat, deoarece resursele ar fi direcționate spre meditații, în loc să fie investite în școli și profesori.
În loc să depindem de meditații private, ar trebui să ne concentrăm pe îmbunătățirea sistemului de învățământ public, pentru a asigura că toți elevii au acces la o educație de calitate în școli, indiferent de resursele lor financiare sau de sprijinul familial. Profesorii au un rol crucial în această misiune și trebuie susținuți pentru a-și îndeplini eficient funcția în clasă.
Majoritatea instituțiilor de învățământ din România, indiferent de vechimea lor, sunt caracterizate de multiple intrări: cea din spate, cea principală, accesul la diferite aripi ale clădirii, precum și intrări dedicate separat elevilor și profesorilor. Recent, Consiliul Național al Elevilor a propus unificarea acestor ultime două intrări. Această tradiție a intrărilor separate nu este stabilită prin nicio lege, fiind mai degrabă un vestigiu al unei epoci în care interacțiunile elevilor cu profesorii erau limitate la spațiile de clasă și holuri. În acest context, se ridică întrebarea dacă mai este relevantă menținerea acestei separări. Pentru a explora această problemă, Școala 9 a intervievat cinci elevi și cinci profesori.
„Interzicerea accesului separat pentru profesori prin noul Statut al Elevului și limitarea ilegală a accesului elevilor în anumite zone ale școlii” este una dintre recomandările din Raportul Consiliului Național al Elevilor, potrivit Edupedu. Elevii intervievați conștientizează că separarea intrărilor nu este reglementată legal și consideră că această convenție nescrisă ar putea fi desființată pentru a încuraja o relație mai apropiată între elevi și profesori.
Profesorii au opinii împărțite: unii se simt jenați să folosească o intrare separată, în timp ce alții cred că imaginea profesorului ar putea fi afectată de această schimbare. „Separarea intrărilor indică și o diferență de statut”, spune Lucian Cismaru, elev în clasa a XI-a și președinte al Consiliului Municipal al Elevilor din București. El sugerează că această problemă ar trebui abordată cu atenție, mai ales în școlile unde intrarea elevilor prezintă riscuri de securitate.
Claudia Osiceanu, profesoară de română, compară această separare cu cea din spitale, unde pacienții și medicii au intrări diferite, argumentând că profesorii, ca mentori și formatori, ar trebui să aibă un statut și un spațiu propriu în școală.
Mihnea Stoica, Președintele Consiliului Județean al Elevilor din Dâmbovița, argumentează pentru eliminarea acestei bariere istorice, menționând că la Colegiul Național „Constantin Carabella” din Târgoviște s-a renunțat deja la intrările separate. La fel gândește și Andrei Băleanu, profesor de matematică, care consideră că separarea intrărilor poate fi discriminatorie.
Gabriela Nedelcu, profesoară de istorie, nu vede o problemă în menținerea separării, în timp ce Alexandru Ciocan, acum în învățământul universitar, este reticent, subliniind importanța unor aspecte precum siguranța în caz de urgență. Merito Briena Stoica, profesoară la Colegiul Național „Al. Papiu Ilarian”, consideră discuția superficială, accentuând importanța comunicării și a respectului.
