Președintele României, Nicușor Dan, a retrimis la Curtea Constituțională legea recent adoptată de Parlament care prevede înăsprirea pedepselor pentru fapte de fascism, legionarism, rasism și xenofobie. Potrivit documentului publicat joi pe site-ul Administrației Prezidențiale, șeful statului semnalează lipsa de claritate a unor termeni esențiali din textul legislativ.
În sesizarea adresată Curții Constituționale, președintele invocă ambiguitatea noțiunilor de „legionar” și „fascist”, precum și a expresiei „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, susținând că aceste formulări pot genera interpretări arbitrare și aplicări neunitare ale legii. Astfel, consideră că legea încalcă principiul legalității și cel al clarității normelor juridice, consacrate în Constituție.
Actul normativ a fost adoptat de Parlament în data de 11 iulie, cu scopul de a întări sancțiunile pentru promovarea ideologiilor extremiste. Deși legea fusese anterior contestată fără succes de partidele AUR, SOS România și POT, de această dată ea ajunge din nou în atenția Curții Constituționale, la solicitarea președintelui.
Nicușor Dan argumentează că, în forma actuală, legea poate duce la abuzuri, întrucât nu definește suficient de precis care sunt comportamentele sau materialele interzise, punând astfel în pericol libertatea de exprimare și dreptul la un proces echitabil.
„Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse, și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”, se menționează în sesizarea depusă de președinte.
Unul din motivele menționate este lipsa de claritate a noțiunii de „legionar” și chiar a noțiunii de „fascist”.
„Spre deosebire de celelalte organizații interzise (rasiste și xenofobe), care pot fi definite prin raportare la anumite criterii relativ obiective, respectiv discriminarea unor persoane sau unor grupuri de persoane în funcție de rasă sau naționalitate, noțiunea de legionar nu este definită nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002. În schimb, actul normativ citat definește numai noțiunea de Mișcare Legionară – art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 31/2002, cu modificări minore în Lege, însă nu lămurește care este raportul dintre adjectivul legionar (privitor la organizații) și sintagma pe care o analizăm aici”, invocă Nicușor Dan.
Termenul legionar este definitiv în DEX drept „membru al mișcării social-politice de extrema dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier”, amintește președintele în sesizare, ceea ce face neclară definirea termenului în legea adoptată de Parlament.
„Este neclar dacă acest caracter legionar are în vedere denumirea organizației, scopurile și obiectivele statutare ale acesteia, concepțiile membrilor săi sau acțiunile concrete pe care organizația le întreprinde în activitatea sa curentă”, se menționează în sesizare.
„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”, conform legii adoptate.
Anterior, în lege se sancționa la fel „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”.
O altă modificare este că pentru „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. Înainte, legea prevedea și posibilitatea unei amenzi, în loc de sancțiunea cu închisoarea.
